Cele 10.979 de petiţii au vizat următoarele drepturi constituţionale: 151 – egalitatea în drepturi, 4 – străini şi apatrizi (articolul 18), două – dreptul de azil, extrădare, expulzare, 2.202 – accesul liber la justiţie, 149 – dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, două – libertatea individuală, una – dreptul la apărare, 5 – dreptul la libera circulaţie, 51 – dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, una – inviolabilitatea domiciliului, 67 – libertatea conştiinţei, 4 – libertatea de exprimare, 964 – dreptul la informaţie, 33 – dreptul la învăţătură, două – accesul la cultură, 159 – dreptul la ocrotirea sănătăţii, 117 – dreptul la mediu sănătos.
57 de petiţii s-au referit la dreptul la vot, 16 la dreptul de a fi ales (art. 37), 5 – dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art. 38), 3 – libertatea întrunirilor, 351 – dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, una – dreptul la grevă, 1.054 – dreptul de proprietate privată, 5 – libertatea economică, 8 – dreptul la moştenire, 739 – dreptul la un nivel de trai decent, una – familia şi dreptul la căsătorie, 1.021 – protecţia copiilor şi tinerilor, 194 – protecţia persoanelor cu handicap, 1.375 – dreptul de petiţionare, 637 – dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, 10 – restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, 87 – aşezarea justă a sarcinilor fiscale, 16 – dreptul la un proces echitabil (art. 6 din CEDO), 1.485 – alte drepturi.
Un număr de 7.087 de petiţii au fost adresate de bărbaţi, 3.715 de femei şi 177 de persoane juridice.
În 2019, AP a avut 1.749 de sesizări din oficiu, a formulat 164 de recomandări, a acordat 7.738 de audienţe, a realizat 429 de anchete, a întocmit trei rapoarte speciale.
AP a ridicat 12 excepţii de neconstituţionalitate directe şi a trimis Curţii Constituţionale 189 de puncte de vedere. De asemenea, în 2019, AP a formulat două recursuri în interesul legii şi şase acţiuni în contencios administrativ.
“Avocatul Poporului s-ar fi aşteptat să fie consultat de iniţiatorii proiectelor de ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Astfel, s-ar fi evitat utilizarea mijloacelor de sesizare a Curţii Constituţionale, pentru îndreptarea eventualelor reglementări pe care Avocatul Poporului le consideră neconstituţionale şi, implicit, percepţia implicării acestuia în diferendele cu nuanţă politică dintre instituţiile statului”, a precizat Avocatul Poporului, Renate Weber, în cuvântul introductiv al raportului adresat preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, deputaţilor şi senatorilor.
Tot în cuvântul introductiv, Weber spune că “pentru Avocatul Poporului este de maximă importanţă păstrarea independenţei sale, aşa cum însăşi Constituţia a gândit-o, astfel încât să nu existe posibilitatea ca instituţia să fie folosită de reprezentanţi din sfera politicului, o situaţie contrară fiind de natură a denatura rolul de apărător al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. AGERPRES/(AS – autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
